Părinții sunt, de multe ori, buni observatori ai propriilor copii. Am întâlnit mulți părinți care, deși nu sunt medici, psihologi sau specialiști în domeniul psihoeducației, observă la un moment dat ceva diferit în dezvoltarea copilului lor (acest lucru este sesizat mai ales în contexte sociale, când copilul este comparat cu alți copii de aceeași vârstă). Totuși, ce înseamnă acel ceva, de ce este diferit copilul tău și când e momentul să te adresezi unui medic psihiatru?
- Atunci când îți faci primele griji, indiferent cât de mici sau nejustificate ar părea pentru ceilalți cu privire la copilul tău și dezvoltarea lui, merită să-ți asculți intuiția de părinte și să te adresezi unui medic. În cazul în care copilul are mai puțin de 18 luni și simți că ceva este în neregulă, iar medicul pediatru îți confirmă acest lucru, va urma o perioadă de monitorizare a achizițiilor și abilităților sale, deoarece diagnosticarea unui copil înainte de 18 luni este provocatoare și prematură. Ține un jurnal sau fă-ți o listă cu ce face copilul tău, comportamentele și reacțiile lui, urmărind în același timp o grilă cu criterii sau praguri orientative de dezvoltare pe care copilul ar trebui să le atingă în funcție de fiecare interval de vârstă (vezi aici).
-
Mai departe, merită să te adresezi medicului atunci când observi o stagnare în dezvoltarea copilului. De exemplu, dacă până la 12 luni copilul bifa 85-90% dintre criteriile specifice fiecărui interval de vârstă (urmărea obiectele cu privirea, gângurea, zâmbea atunci când i se vorbea), iar ulterior copilul nu mai face alte achiziții sau nu mai dezvoltă noi abilități specifice următoarei etape de vârstă (nu spune mama sau tata, nu rostește alte cuvinte, este apatic și indiferent în relație cu ceilalți), este necesar consultul pediatric sau, după caz, psihiatric.Există și cazuri când copilul cu autism se dezvoltă normal până la 18 luni, iar după această vârsta începe să regreseze, adică pierde o parte dintre abilitățile dobândite. Astfel, părintele va observa că ceea ce copilul făcea în trecut, nu mai face și în prezent, acesta fiind unul dintre semnele autismului.ATENTIE: Autismul nu trece. Consultă un specialist și află mai multe despre copilul tău și autism.
-
Atunci când copilul prezintă oricare dintre semnele sau caracteristicile de mai jos specifice autismuluiLa 6 luni
- Bebelușul nu zâmbește sau le zâmbește foarte puțin persoanelor cu care interacționează
- Nu manifestă afecțiune față de părinți sau alte persoane apropiate
- Nu se întinde după obiecte
- Evită contactul vizual cu persoanele din jur
La 12 luni- Nu se uită către persoana care îl strigă sau care îi vorbește
- Nu gângurește, nu folosește sunete sau intonații diverse
Ce altceva ar trebui să ne îngrijoreze după 12 luni este faptul ca:- Nu le comunică celor din jur nevoile și preferințele sale
- Se joacă neobișnuit cu jucăriile (le rotește, le aliniază în mod repetat) și nu reușește să descopere intuitiv cum să le folosească
- Nu imită adultul sau imită limitativ
- Nu înțelege cereri simple în context / în afara contextului (de exemplu, nu înțelege când părintele îi cere să aducă papucii sau să pună un anumit obiect pe masă)
- Prezintă mișcări motorii și acțiuni repetitive sau autostimulatorii (se balansează, se învârte în cerc, flutură mâinile, mișcă capul stânga-dreapta)
- Prezintă dificultăți și stângăcii motorii grosiere sau fine (de exemplu, nu știe să manipuleze creionul, să modeleze, să sară și are nevoie de suport în acest sens)
- Prezintă dificultăți de procesare senzorială. De exemplu, dacă vorbim de atingere, îi creează disconfort să aibă mâinile murdare sau îl deranjează etichetele hainelor. Când vorbim de auz, prezintă sensibilitate auditivă și își duce mâinile la urechi când aude aspiratorul, espressorul de cafea sau alte sunete din mediu neașteptate sau puternice sau cunoaște obiectele mirosindu-le și mestecă sau linge diverse obiecte, dacă ne referim la miros și gust
- Nu prezintă față de ceilalți copii, preferă să stea singur
- Prezintă frecvent tulburări de somn (în general, insomnii) și alte condiții asociate (cum ar fi ADHD, constipație cronică, diaree)
- Copiii cu autism verbali prezintă ecolalie (repetă anumite cuvinte sau fraze, folosesc script-uri) și dificultăți în a-și regla tonul vocii
- Nu sesizează pericolele și se pot angaja cu ușurință în acțiuni care le pot pune viața în pericol
Există câteva instrumente care vă pot fi de folos în ceea ce privește identificarea semnelor autismului.
Unul dintre instrumente este M-CHAT, se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 16 și 30 de luni și se completează online aici. Celălalt este PORTAGE, fiind o scală ce evaluează abilitățile copilului (de la 0 până la 6 ani) în ceea ce privește limbajul, cogniția, autoservirea, motricitatea și dimensiunea socială și îl găsiți aici.
ATENȚIE: Acestea nu sunt instrumente clinice, ci sunt teste de screening, deci nu pot fi folosite pentru diagnosticare si nu înlocuiesc evaluarea realizată de către un specialist. Doar un psihiatru sau psiholog clinician vă poate ajuta în privința diagnosticării copilului dumneavoastră.
De ce e importantă diagnosticarea?
Deși diagnosticarea copilului cu autism reprezintă un moment dificil pentru părinți, este important ca ea să se întâmple cât mai repede posibil și să fie urmată de includerea copilului într-un program terapeutic, dar și de informarea corectă a părinților cu privire la ceea ce este autismul și ceea ce nu este (încurajăm părinții și specialiștii să privească autismul dintr-o perspectivă neuro-afirmativă).
Îndemn toți părinții, ca odată cu includerea copilului într-un program terapeutic, să învețe alături de specialiști cum să-și înțeleagă și să-și ajute proprii copii.
RECOMANDARE: Dragă părinte, pentru a afla mai multe informații despre autism, îți recomand cartea autoarei Chantal Sicile-Kira Tulburarea de Spectru Autist. Ghidul complet pentru înțelegerea autismului.
Mulțumesc că ai citit articolul și te invit să citești și restul articolelor de pe autismegal.ro. Dacă ți se pare de folos, dă mai departe, iar dacă ai nevoie de ajutor, consultă specialiștii din cadrul Autism egal.